Ganduri culese

Cerul plange


Deschid fereastra si las adierea sa imi risipeasca gandurile,sa culeg linistea,sa inspir speranta….Dar gandurile ma scalda in culori.Sa fie liniste si sa ma las purtata de fiori,de vise si doruri.Sa prin in brate tot zbuciumul din mine si sa il revars spre zarile senine,sa poposesc o clipa departe…Sa ascult gandul care se impleteste cu vantul,sa alung taina care se poarta pe carari cu pasi stingheri.Si eu voi fi acolo doar o frunza,ce va sopti…,e toamna…in inima…melancolie.As vrea sa fiu o picatura de ploaie.Dar iata ca deodata a inceput sa ploua.Cerul plange, parca de fericire. Micile picaturi se contopesc cu oglinda cristalina a baltilor din strada, unde sfioase se rasfrang de-a lungul suprafetei diafane. Pulsul baltilor se intrepatrunde cu acele mici unde, formand astfel mici insulite inchipuite. Ramurile copacilor, cazute par intr-o lunga imbratisare, sincronizandu-se perfect intr-o bataie regulata. In aparenta iti poti imagina o ploaie nesfarsita, infinit de monotona. Insa, in esenta, este o ploaie fugara de toamna. Pare atipic, dar este adevărat. O ploaie de toamna de cateva ore bune. Este rece, mult prea rece. Norii, ce au purtat-o, se disipa cu greutate, insa cerul nu prea se lumineaza. Intunericul aparent al zilei este inghitit partial. Dupa o ora, scutul gri al norilor isi face din nou aparitia si ploaia reincepe.
Contrast intens intre culori…
Si diferente intre nori
Batai adanci de aripa
Si zgomot de randunica
Clipociri de ploaie
Si zumzet in odaie
Miros de iarba uda
Si frunza verde cruda
Tresariri inocente…..
Si toate-s doar momente…

http://lauracatrinar.flu.ro/categorii/0/